|
Patrimoniul cultural imaterial buzoian reprezintă o resursă turistică de o valoare inestimabilă, care adaugă profunzime și autenticitate experiențelor de călătorie pe aceste meleaguri.
Tradițiile, arta meșteșugului, ritualuri, obiceiuri, gastronomia și arta spectacolului sunt elemente în care găsim molecula de autenticitate buzoiană deja recunoscută național și internațional.
Toate acestea transformă vizitarea unui loc dintr-o simplă observare într-o experiență participativă ce motivează oaspetele buzoian să se reîntoarcă sau să promoveze la superlativ acest județ.
Transmise din generație în generație, obiceiurile, datinile și meșteșugurile s-au îmbogățit și diversificat, iar consemnarea lor în prezent nu atestă decât ideea de continuitate.
În satele buzoiene, se păstrează colindatul, plugușorul, umblatul cu capra și ursul, obiceiuri de iarnă ce pot oricând completa paleta de atractivitate în programele turistice.
Totodată, tradițiile și meșteșugurile buzoiene, din care enumerăm cioplitul pietrei, împletiturile, olăritul, dogăritul, țesutul și cusutul pieselor de port, fierăritul sau tăbăcăria, sunt adevărați „magneți” ce atrag turiști dornici să descopere autenticitatea și valorile locale. Promovarea acestora nu doar îmbogățește experiența vizitatorilor, dar contribuie decisiv și la conservarea patrimoniului.
În prezent, acestea sunt pastrate și valorizate prin susținerea autorităților și grija unor oameni dedicați acestor idei, oameni care reprezintă la înalt nivel cultura și turismul buzoian și care, cu siguranță sunt mai mult decăt modele pentru generațiile ce vin.
De altfel, prin inițiativă UNESCO pentru salvarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, vizând creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, se recunoaște efortul, talentul și pasiunea a doi buzoieni prin acordarea calificativului de Tezaur Uman Viu.
Amalia Papazissu din comuna Beceni, pentru țesăturile din păr de capră și lână (2013);
Mircea Micu, făuritor de instrumente muzicale populare (cimpoi și bucium), comuna Sărulești (2013).
Gastronomia tradițională buzoiană cu rețetele și tehnicile de preparare transmise din generație în generație ocupă, de asemenea, un loc aparte în patrimoniul turistic al județului Buzău.
Cu produse autentice a căror recunoaștere a depășit demult granițele României, gastronomia buzoiană reprezintă unul din motivele pentru care nu doar turiști care au vizitat zona, ci și cei care s-au „intersectat” întâmplător cu gustul „de Buzau”, au numai cuvinte de apreciere.
Bucătăria tradițională buzoiană oferă un nivel ridicat de atractivitate care subliniază multiculturalismul buzoian, și încercă, prin reinterpretarea rețetelor să asigure o fină trecere de la tradițional la contemporan.
Covrigii de Buzău - Este o marcă reprezentativă a județului, cu o istorie de mai bine de 200 de ani. Simbolizând belșug și mândrie, secretul covrigilor este dat de coaja aurie și miezul moale, delicios. În august 2018, covrigii de Buzău au devenit marcă atestată şi recunoscută la nivel naţional.De asemenea se fac demersuri pentru obținerea din partea Uniunii Europene, a etichetei de produs cu Indicaţie Geografică Protejată.
Cârnații de Pleșcoi - Produs unic pe teritoriul românesc, cu o identitate a gustului care nu poate fi confundată. Numiţi iniţial cârnaţi de Buzău, prepararea lor din carne de oaie a fost legată de numărul mare de oi ce păşteau pe dealurile şi pe păşunile din Munţii Buzăului.
Babicul de Buzău - Este considerat o delicatesă printre mezelurile românești, se remarcă prin calitatea superioară a cărnii folosite și prin amestecul de condimente aromatice care îi conferă un gust distinctiv. Babicul își are originea în vremurile de odinioară a meșterilor măcelari, rețeta autentică fiind transmisă din generație în generație, păstrându-se ca o comoară a bucătăriei tradiționale buzoiene.
Cașcavalul de Penteleu - Produs gastronomic specific zonei de munte a Buzăului, este realizat după rețeta autentică, marele secret aflându-se în iarba curată cu mirosul de floare de munte pe care o pasc animalele în această zonă și care oferă laptelui un gust.
Țuica de Buzău - Recunoscută de mai bine de 100 de ani, fiind realizată cu exclusivitate în zonele de deal și munte ale județului unde livezile de pruni se întind cât vezi cu ochii. Respectând tradițiile și obiceiurile din străbuni, dar și toate standardele impuse producătorilor de băuturi tari, țuica este băutura care însoțește toate serbările românești, precum nunți, botezuri, sărbătorile recoltei și orice altă ocazie în care participanții celebrează în mod tradițional.
Vinurile Buzăului - Dealul Mare, regiune cu pământ binecuvântat unde se găsesc adevărate comori ale viticulturii românești este „reperul” când vorbim de vin de Buzău. Denumită și „Patria Vinurilor“, zona vitivinicolă se bucură de renume datorită calității superioare a vinurilor sale cu arome delicate. Tămâioasa Românească produsă pe versantul însorit al Dealului Istrița, la Pietroasele și Breaza, este considerată de oenologi drept cel mai aromat vin din România.
În mare parte patrimoniul turistic imaterial buzoian este valorificat prin intermediul evenimentelor, județul, având o bogată agendă de manifestări în cadrul teritoriului cât mai ales la nivelul municipiului Buzău.