|
Patrimoniul arheologic buzoian reprezintă o resursă valoroasă pentru turismul cultural, oferind perspective asupra civilizațiilor care au locuit această zonă de-a lungul mileniilor. Pe lângă siturile active, patrimoniul arheologic include vestigii medievale și antice răspândite în întregul județul ce pot devenite atracții turistice recunoscute.
Muzeul Județean Buzău este cea mai importantă instituție buzoiană specializată care deține o colecție arheologică deosebit de variată și de bogată, reflectând viața oamenilor din preistorie până în Evul Mediu de pe aceste meleaguri.
De departe, cea mai remarcabilă descoperire arheologică de pe teritoriul județului este, fără îndoială, tezaurul „Cloșca cu puii de aur”, descoperit la Pietroasele, în anul 1837.
Tezaurul de la Pietroasa. Cunoscut popular sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, este un ansamblu arheologic de excepție din secolul al IV-lea (sau al V-lea), descoperit în 1837 pe dealurile Istriței, în localitatea Pietroasele. Compus inițial din peste 20 de piese din aur masiv împodobite cu geme, tezaurul a fost atribuit vizigoților sau ostrogoților, fiind expus la Muzeul Național de Istorie a României. Astăzi, la locul descoperirii acestuia, a fost amenajat un amfiteatru care are drept laitmotiv piese reprezentative ale tezaurului sculptate în piatră albă de Năeni, iar o copie a tezaurului este expusă la Muzeul Județean Buzău.
Accesul spre locul unde a fost descoperit Tezaurul de la Pietroasa se poate face din DN1B Buzău – Ploiești, prin DJ203C, către localitatea Pietroasele. Copia tezaurului se află la Muzeul Județean Buzău, în municipiul Buzău, Aleea Castanilor Nr. 1.
Situl arheologic de la Sărata Monteoru - Comuna Merei - Dealul Cetățuia și Poiana Scorușului, reprezintă cel mai important sit din punct de vedere istorico-arheologic. Acesta a dat naștere Culturii Monteoru. În impresionanta colecție a Muzeului Judeţean Buzău, se află şi piesa unicat Vasul „Cizmuliţă”, o cană în formă de cizmuliţă de culoare neagră, cu pete maronii, lucrată cu o toartă în bandă şi decor incizat din şiruri de triunghiuri haşurate. Piesa datează din ultimul sfert al mileniului al III-a, prima jumătate a mileniului al II-a î.e.n., aparţinând Culturii Monteoru şi este confecţionată din lut ars, lucrat cu mâna.
Ansamblul arheologic de la Pietroasele. Compus din castru, edificiul cu hypocaust/balneum și patru necropole datate în secolele IV – V d.Hr, în ansamblu, au loc primele săpături, în anul 1886. Atunci, Alexandru Odobescu întreprindea primele cercetări legate de fortificația amplasată în centrul comunei, rezultatele acestora fiind publicate în lucrarea „Le Trésor de Pétrossa”, operă fundamentală pentru arheologia românească.
Situl arheologic de la Cârlomănești. Situl ale cărui cercetări au început în 1967, are doua unități distincte, Arman și Cetățuia. Împreună formând un ansamblu, acestea adăpostesc bogate vestigii ale Culturii Monteoru din epoca bronzului și ale civilizației fierului din a doua epocă.
„Lupul de la Cârlomănești”. Piesă reprezentativă pentru perioada ce corespunde domniei lui Burebista, creație remarcabilă a artei geto-dacice, este singura statuetă care se păstrează în întregime și poate fi admirată la Muzeul Județean Buzău.
Siturile arheologice Năeni. Așezări importante din epoca bronzului,
în special din cultura Monteoru, situate pe Dealul Colarea, aceste descoperiri fac parte dintr-un complex istoric vast, incluzând morminte tracice și o așezare dacică.
Statueta zeiței persane Anaitis. Superba descoperire din vatra satului Năeni, grupul statuar din bronz înfățișează o divinitate feminină iraniană
(zeița Anaitis sau Anahita) călare pe un leu și însoțită de doi slujitori în picioare, situați în stânga și dreapta sa. Acest grup statuar este atribuit sciților,
prezenți în zona Dunării și datează de la sfârșitul primei perioade a Epocii Fierului.
Situl arheologic de la Târcov. Estimat ca fiind funcțională în a doua jumatate a secolului I î. Hr., în perioada domniei lui Decebal, Cetatea dacică de la Târcov a avut probabil un rol important în sistemul defensiv, fiind un punct strategic de apărare din perioada regatului dacic.
Deocamdată, aceste situri sunt cele mai cunoscute si „ pregătite” cât de cât să fie gazdă pentru oaspeții Buzăului. Patrimoniul turistic arheologic al județului Buzău fiind o bijuterie în continuă șlefuire, împreună cu celelalte atracții, promite descoperirea unui potențial turistic nebănuit.